Pfhiii,ce treburi serioase se discuta p’aici… criza, credite, catastrofe, am pierdut ce n-am avut, darwin si maria theresa, muraturi si cozonaci…
… iar,io,neprihanita, intrasem ca sa reiau ce-am inceput ieri… mai joaca,zamfiro,daca mai poti! :)
“vreau pasiune, vreau emotie, vreau actorie!!! “ - iata cuvintele pe care le repeta copilul meu – sa nu uitam ca are 8 ani! – zi de zi, ca un laitmotiv.
Ne indreptam prea des privirea spre cele de “sus”, uitand sa mai cautam in ochii celor mici. Credeti-ma, avem de invatat de la ei… De-acolo de “jos”( vorbim de o alta scala) ei vad lumea in tushe mult mai clare decat noi. Nu degeaba concitadinul meu, brancusi, spunea: “cand incetam sa fim copii,incepem sa murim”.
Asa ca… daca tot mi-am pierdut cheful de chiuit,hai sa va redau cateva versuri dintr-un cantec pe care desteptul meu copil l-a compus ieri. pacat ca nu-l pot canta! melodia face totul…
“ intr-o seara, dintr-o moara,
se intorcea o para chioara
s-asa povara ducea
ca nici ea nu mai stia.”
:)))))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu