Frunzele cad...

Ieri am fost cu tata la o colonoscopie. A? intereseaza pe cineva? Vreun colon iritabil, ceva? :)) Doamne fereste! Da’,cica, blogul e un soi de jurnal in care tre’ sa relatezi evenimentele de peste zi,asa ca ma conformez. :) Relax, n-am de gand sa povestesc cum a fost la colonoscopie.:)) Oricum, totul a fost bine : eu n-am vazut nimic pentru ca am stat afara, tata n-a simtit nimic pentru ca a facut anestezie totala,asa incat,ambii am fost feriti de traumele post-endoscopiei.:))
Am ajuns acasa destul de tarziu. Fiica-mea ma astepta la teme; n-o las sa le faca singura.de ce?! Iata mai jos un argument infailibil :
In urma cu cateva zile,eu fiind prinsa cu ceva treburi,iar ea, grabindu-se sa ajunga in parc, a hotarat sa le scrie singura. Ce a iesit…?!? Huhh…simt deja tahicardia in floare…
Enuntul unui exercitiu dintr-o culegere de analiza text literar,clasa a 2-a,era cam asa:
Continuati propozitia “Frunzele cad…” adaugand: a) un cuvant; b) 2 cuvinte; c) trei cuvinte. Stiu,deja suna ciudat : culegere de analiza text literar in clasa a 2-a?!? mai sa fie…ce-a evoluat invatamantu’ asta (oare?!)…da’ de ce ne-am mira?! Fiica-mea manuieste iphone-ul mai bine decat mine,de ce n-ar rezolva si exercitii dintr-o asemenea culegere?! :)
Revin… propozitiile ei erau “spectaculoase”:
a) frunzele cad jos. :)))) calm,i-am explicat ca “jos/cad” e o alaturare de cuvinte mai putin fericita; frunzele nu pot sa cada sus. Mai bine taceam si imi vedeam de oale,polonice si alte acareturi care mai zac prin sertarele bucatariei… “mama,esti lipsita de imaginatie!” m-a plesnit ea in moalele capului. “frunzele ar putea fi luate de vant si aruncate pe un nor; in concluzie,pot sa cada sus.”:) sau,alta varianta,mai putin metaforica: “frunzele cad pe acoperis” ..si…din nou, frunzele cad si sus. No comment…
b) frunzele cad frumos jos. N-am avut prea multe de comentat aici pentru ca intr-o oarecare masura avea legatura cu punctul a.
c) frunzele cad uscate si prapadite.:)))” Prapadite?!?” am tipat. “prapadite.” ,a accentuat ea zambind. “prapaditeeee?!?”,am urlat . “prapadite.”,a repetat in timp ce se tavalea pe jos, cuprinsa de un ras spasmodic. :))
Bineinteles ca,in cele din urma,propozitiile “prapadite” :) au fost sterse cu pic-ul si refacute: frunzele cad toamna.frunzele cad frumos toamna. Frunzele cad formand covoare colorate. Eee…i-am zis,vezi ca se poate?
Fie vorba intre noi,asta asa,ca o concluzie, n-ar trebui sa fac prea multa zarva, nici eu n-am excelat la romana;m-am consolat in schimb cu argumentul ca am un creier structurat logico-matematic. In plus, nici scrierile-mi de p-aici nu-mi vine sa le recitesc din teama de a nu gasi greseli impardonabile. Eh,tot delasare se numeste si asta… ce pretentii sa mai am de la fiica-mea … “aschia nu sare departe de trunchi”.:)