Se scutura frunzele , se aduna norii, cad ploile, bate vantul: e toamna! Zambim amarnic dupa soarele verii, privim sagalnic la papucii ce stau cuminti in pantofar si asteapta sa fie pusi la pastrare pana la vara ce vine.
Am venit acasa fara chef. Nu sunt bolnava, nu am nicio suferinta, dar n-am chef. Am incercat sa-mi gasesc o preocupare care sa ma scoata din starea de ""fara chef"". Mi-am propus un masaj. Era simplu, dadeam un telefon si ..gata si masajul. Mi-am propus . Degeaba: n-aveam chef. Am deschis o carte, mi-au fugit randurile din fata si m-a cuprins iar..n-am chef. Am deschis dressingul , am evaluat din priviri ce am , cate am, cate n-as fi avut daca eram mai cumpatata:):)), am inchis usa la loc si..... am avut chef de ras! Nu am stiut sa-mi spun nicio gluma, nu-mi aminteam decat un singur banc , dar la care am ras de n-am mai putut atunci cand l-am auzit si chiar si la o lunga vreme dupa ce-l auzisem, si n-am avut chef sa mai rad inca o data. Na Iarina! am avut chef sa rad si n-am avut de ce....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu