intr-un final nu am sa definesc binele plecand de la reperele societatii in ceea ce priveste binele si raul . societatea a incercat de-a lungul timpului sa se protejeze asa ca si-a creat propriile definitii despre bine sau rau . nu a facut-o dintr-un spirit filotim sau pentru apararea celor multi . motivatia a fost mult mai egoista : societatea se bazeaza pe cei multi si prin urmare trebuie sa le ofere , macar iluzoriu , senzatia de protectie oarecum echidistanta . asa au aparut legile . sau ma rog , sistemul juridic in esenta lui . apoi binele si rau definit prin astfel de prisme . astfel incat binele nu are legatura neaparata cu oamenii buni tot asa raul nu are neaparata legatura cu oamenii rai . de altfel continui sa cred ca oamenii au bine si rau in ei . doar proportiile difera . in afara de asta apare si ceea ce numim educatie , anturaj , influente . lucruri care , combinate , altereaza proportiile aflate in fiecare . contextul este de asemenea un alt factor de influenta esential . arareori se intampla ca oamenii in pozitii extreme sa reuseasca sa caute in ei binele . cauta supravietuirea . indiferent ca e vorba de supravietuirea in virtutea zilei de maine , supravietuirea in conditii extreme sau orice alta varianta .
e greu sa fi bun cu burta goala . nu e deloc greu sa fi rau cu burta plina totusi . nah paradox . de ce ? asta e un raspuns care cu siguranta ar fi interesant de tratat . poate intr-un alt post .
fac ce fac si uit ca scriam despre definitia omului bun . nu a celui care face fapte bune . ci a omului bun . grija pentru departajarea celor doua variante e data de faptul ca la suprafata proportia oamenilor buni e covarsitoare . desi e doar o ... iluzie . oamenii fac gesturi frumoase din motivatii diferite . fie ca asta ii va ajuta sa isi cumpere pentru cateva momente constinta , fie pentru ca sunt vazuti si le creste cota , fie pentru ca le e frica ca vor fi taxati altfel , fie pentru ca le e rusine , fie pentru a incerca sa-si rascumpere vreun pacat , fie pentru ca spera intr-o oarecare recunostinta sau recunoastere si tot asa . cate personaje atatea motivatii .
putini sunt insa cei care o fac din convingere . pentru ca de fapt , o fapta buna presupune binele altuia . uneori o facem in virtutea inertiei . de cele mai multe ori , egocentrismul nostru si confortul propriu ne face sa ... nu le facem . chiar daca avem pornirea . caci de fapt aici e spilu' ! sa reusim sa uitam pentru o secunda de confortul nostru . sa renuntam pentru o clipa la noi pentru a face ceva pentru altul . pentru ca de fapt in asta rezida defintia unui om bun : puterea de a renunta la binele sau confortul lui pentru a face ceva pentru altul , neasteptand absolut nici o rasplata . cati reusesc ? extrem de putini . de ce ? pentru ca sunt grabiti . pentru ca anturajul le-a inoculat ideea ca asta e o slabiciune . pentru ca experientele i-au scarbit . pentru ca au fost luati de prosti facand asta . pentru ca au considerat de la un moment dat incolo ca nu se merita . pentru ca instinctul de supravietuire primeaza desi nu e vorba de nici o supravietuire . pentru ca uita ca viata e trecatoare . pentru ca au fost invatati ca trebuie sa castige din orice si asta nu le poate aduce nici un castig . ei bine , nimic mai fals . atunci cand reusesti sa te daruiesti intr-un fel sau altul , fie si pentru cinci minute pe zi altora , stima de sine si propriul ego creste . devii mai puternic tocmai pentru ca faci lucruri pe care altii nu le pot face . incercati ... incercati ca in fiecare zi sa va daruiti pentru cinci minute altora . incercati sa treceti un batran strada . incercati sa zambiti unui cersetor . incercati sa spuneti o vorba buna cuiva . incercati orice . s-ar putea ca sfarsitul de saptamana sa va gaseasca mai puternici .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu