Ma indepartez… ma-ndepartez de oameni,de locuri,de ganduri,de vise…ma-ndepartez de mine. raman in urma mea, pe rand, din ce in ce mai mici…
ma-nstrainez de toate ale mele…oare?!
Pasesc cu incredere si cu privirea atintita inainte,pasesc pe linia cercului. Da,stiu ca merg in cerc. Da,am convingerea ca intr-o zi imi voi vedea din nou oamenii, locurile , gandurile, visele crescand. Tot ce-am lasat se micsoreaza,tot ce mi se va arata va creste…
Cea mai recenta creatie a copilei mele:
“Lasha-i gura de mesteacan
Ca se-ncrunta ca-ntr-un spin
Si din spinul care creste
Frunzele se vestejesc…”
Suna a limba sparga,dar,cum ea habar nu are ce inseamna asta,mai mult,nici macar nu a avut vreun contact cu nina cassian,e inca in universul elenei farago, incep sa cred in karma.:)
Intrebare: mama, ce zici sa ma fac cand voi fi mare: scriitor sau pictor?
Raspuns: orice,exclus matematica!
Paranteza: n-as vrea ca fiica mea sa perceapa vreodata cercul din perspectiva disciplinei “matematica”.:)
Adnotare(observ ca are priza la public cuvantul asta) la textul claudiei:
“vinul ca si sarutul se ia la inceput cate putin si la urma cu gura plina. Altminteri nu-i simti adevaratul gust.”gheorghe csavossy
Multumesc pentru cronica.:))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu