azi e zi cu chef de scris. mi-am pus un pahar de vin rosu. greu si aromat. stau la caldura si privesc afara. ma inconjoara linistea. densa. e linistea mea. afara e frig si alb. ma trece un fior. de dor. imi e dor. caci invingatorii sunt intodeauna singuri. derulez. chipuri, simtiri, sentimente, gesturi, timpuri. ce-au fost ei ? si mai ales ce am fost eu pentru ei ? a meritat ? da, fiecare secunda a meritat. pe unii i-am bucurat, pe altii i-am intristat, pe altii i-am salvat, pe unii chiar de ei insisi, pe unii i-am iubit, de altii am fost iubit, unii m-au dezamagit, altii au meritat fiecare clipa, unii au plecat, altii au venit... totul se misca. iar eu nu am regrete. sau atat de putine ca nici nu merita sa ma aplec asupra lor. am prin compensatie atatea satisfactii ca-mi pot permite sa ... visez inca. e chestiune de timp.
fumez. mult. al dreaq de mult. termin si al doilea pachet. cat de curand. o zi lunga. dar si cu asta sunt impacat. siguranta mortii nu ma mai sperie. e aleatorie doar din perspectiva timpului.... de altfel, la cum am inceput sa functionez mi-am revizuit termenele.
astazi mi-am pus ordine in lucruri. am cazut si m-am ridicat de atatea ori ca aproape am devenit imun la durere. oboseala e singura care ma mai supara din cand in cand. si uneori sentimentul de imposibila atingere a infinitului. dar cand ai reusit sa-l traiesti fie si pentru o clipa e al dreaq de complicat sa uiti. sau sa te impaci cu orice inseamna mai putin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu